Microsoft Word - cuprins.doc

Transcription

1 JAPONEZA, UŞOR DE ÎNŢELES. 分かりやすい日本語

2 Mulþumesc tuturor celor care au sprijinit apariþia acestei cãrþi: Centrul de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru, implicit Universitatea Româno- Americanã, Compania JTI sponsorul principal al Centrului ºi Editura Universitarã. 2

3 SANDRA-LUCIA ISTRATE JAPONEZA, UŞOR DE ÎNŢELES. 分かりやすい日本語 EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2013

4 Colecþia FILOLOGIE Referent ºtiinþific: Redactor: Gheorghe Iovan Tehnoredactor: Ameluþa Viºan Coperta: Angelica Mãlãescu Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.) ºi inclusã de Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut. Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României ISTRATE, SANDRA-LUCIA Japoneza - uºor de înþeles / Sandra-Lucia Istrate. Bucureºti : Editura Universitarã, 2013 ISBN DOI: (Digital Object Identifier): / Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate, nicio parte din aceastã lucrare nu poate fi copiatã fãrã acordul Editurii Universitare Copyright 2013 Editura Universitarã Director: Vasile Muscalu B-dul. N. Bãlcescu nr , Sector 1, Bucureºti Tel.: / redactia@editurauniversitara.ro Distribuþie: tel.: / / 0744 EDITOR / CARTE comenzi@editurauniversitara.ro O.P. 15, C.P. 35, Bucureºti 4

5 SUBIECT I. LIMBA JAPONEZA HIRAGANA ŞI KATAKANA NIHONGO HIRAGANA TO KATAKANA Socio-comunicare culturală II. EU ŞI FAMILIA WATASHI TO KAZOKU LECŢIA VOCABULAR / MOD DE SCRIERE/ KANJI Lectia 1 Hiragana Hiragana Hiragana a, i, u,e,o... あ い う え お Lectia 2 Katakana Katakana Katakana a,i,u,e,o... ア イ ウ エ オ Japonia. Ştiaţi că.? Lecţia 3 Încântat de cunoştinţă! Hajimemashite Nume străine/ Ţări/ Naţionalităţi CUPRINS/ MOKUJI GRAMATICĂ ŞI EXPRESII DE BAZĂ ÎN COMUNICARE Ohayō gozaimasu/ konnichi wa/ konban wa/ Sayōnara Oyasuminasai; Arigatō gozaimasu;/ Dō itashimashite. Sumimasen. Tori-san, imasu ka. Kiite kudasai/ Itte kudasai/ Kurikaeshite kudasai; Nihongo de nan to iimasu ka/-tte dō iū imi desu ka. Hajimemashite/ Yoroshiku onegai shimasu. O-namae wa nan desu ka./ Watashi wa Enrika desu. Watashi wa gakusei desu. Dochira kara?/ Watashi wa Itaria kara kimashita. CITIRE SCRIERE SI EXERCITII Hiragana Hiragana Hiragana Hiragana Katakana Katakana Katakana Katakana Încântat de cunoştinţă! Hajimemashite Prezentare personală. Jiko-shōkai OBIECTIV Saluturi; Scrierea si citirea în hiragana. Scrierea si citirea în katakana. Expresii de bază utilizate la ora de curs. Scurtă conversaţie - prezentare personală. Pronumele personal. Pag

6 Socio-comunicare culturală III. MÂNCARE ŞI BĂUTURĂ TABEMONO TO NOMIMONO Lecţia 4 Familia mea este mare. Kazoku wa ōi desu. Familia Numerele 一 二 三 四 五 六 七 八 九 十 人 男 女 子 母 父 Prezentare personală Lecţia 5 Ce mâncare/ băutură îţi place? Sukina tabemono/ nomimono wa nan desu ka. Mâncare Băuturi 食 飲 物 Lecţia 6 Unde esti? Doko ni imasu ka. Unde mănânci? Doko de tabemasuka. Locuri în care putem lua masa 屋 店 何 Watashi wa itariajin desu. Watashi wa itariago ga dekimasu. Kazoku wa nannin desu ka./ Kazoku wa go nin desu. Doko ni sunde imasuka./ Bukaresuto ni sunde imasu. Oikutsu desu ka./ Nijūnisai desu. Kono hito wa dare desu ka. Kore wa nan desu ka. Kudamono ga suki desu. Kōhī wa suki dewa arimasen/ sukijanai desu. Nani o tabemasu/nomimasu ka. Gohan o tabemasu./ Ocha o nomimasu. Uchi ni imasu. Uchi de tabemasu. Kissaten de ocha o nomimasu. Karē raisu o hitotsu kudasai. Familia mea. Watashi no kazoku. Mâncărurile preferate ale celor de acasă. Uchi no sukina tabemono. Iau masa împreună cu familia la un restaurant de sushi. Kazoku to issho ni sushiya de tabemasu. Numerele Sūji Mâncarea preferată. Sukina tabemono. Băutura preferată Sukina nomimono. Unde esti? Doko ni imasu ka. Unde mănânci? Doko de tabemasu ka. Numerele./ Clasificatori I. Descrierea familiei. Kanji introducere. Verb I. Particule I. Mâncarea preferată. Băutura preferată. Particule II. Locuri în care putem lua masa. Citirea unui menu. Comanda la restaurant

7 Socio-comunicare culturală IV. CASA MEA WATASHI NO IE Socio-comunicare culturală V. PROGRAMUL MEU WATASHI NO YOTEI Gastronomie japoneză Lecţia 7 Casa mea este mare. Watashi no ie wa ōkii desu. Camere Mobilă 家 大 小 Lecţia 8 Pe masă se află un computer. Tsukue no ue ni konpyūtā ga arimasu. Obiecte personale. 上 下 中 左 右 外 Casele japoneze Lecţia 9 Cât este ceasul acum? Ima nanji desu ka. Timpul. Activităţi zilnice. 今 時 分 半 朝 昼 夕 Ie ni kagu ga arimasu. Ie ni petto ga imasu. Ani no heya wa ōkii desu ka, ōkikunai desu ka. Haha no heya wa kirei desu ka, kirei dewa arimasen ka. Ane no heya wa ii desu ka, yokunai desu ka. Tēburu no ue ni nani ga arimasu ka. /Tēburu no ue ni kabin ga arimasu. Ie ni dare ga imasu ka./ Chichi ga imasu. Isu no shita ni neko ga imasu. Ima nanji desu ka./ Ima ichiji desu. Nan ji ni okimasu ka./ Rokuji ni okimasu. Casa noastră. Watashitachi no ie. Camera mea. Watashi no heya. Programul meu zilnic. Watashi no ichinichi. Există şi o camera în stil japonez. Washitsu mo hitotsu arimasu. În cameră sunt multe lucruri. Heya ni takusan no mono ga arimasu. Mă trezesc la ora 6. Rokuji ni okimasu. Seara mă culc la ora 10. Yoru wa jūji ni nemasu. Culorile. Clasificatori II. Adjectiv. Descrierea casei şi a obiectelor personale. Descrierea obiectelor şi a locurilor în care se află acestea. Timpul. Programul unei zile

8 Socio-comunicare culturală VI. DISTRACŢII TANOSHII KOTO Socio-comunicare culturală Lecţia 10 Astăzi de la ce oră până la ce oră inveţi la limba japoneză? Kyō wa nanji kara nanji made nihongo o benkyō shimasu ka. Diverse activităţi. Zilele lunii. Lunile anului. Anotimpurile. 日 月 年 読 書 聞 見 話 言 Festivaluri japoneze Lecţia 11 Domnule Tanaka, ce hobby aveţi? Tanaka-san no shumi wa nan desu ka. Diverse activităţi. Zilele săptămânii. 火 水 木 金 土 曜日行 山 川 海 勉 教 Lecţia 12 Ce faci în timpul liber? Hima na toki nani o shimasu ka. Diverse activităţi. Locuri de desfăşurare a evenimentelor culturale. 明 週 時 間 来 乗 降 起 寝 Karaoke, manga, anime Kyō wa ichiji kara sanji made nihongo o benkyō shimasu. Ashita wa terebi o mimasu. Asatte wa sōji o shimasen. Raishū matsuri ni ikimasu. Watashi no shumi wa piano desu. Piano ga suki desu. Piano ga jōzu desu. Piano ga dekimasu. Piano o hiku koto ga dekimasu. Hima na toki e o kakimasu. Tokidoki supōtsu o yarimasu. Gekijō de Makubesu (Macbeth) ga arimasu. Eiga o mi ni ikimasen ka. Programul de azi. Kyō no yotei. Hobby-ul meu. Watashi no shumi. Nu mergem să vedem un film diseară? Konya eiga o mi ni ikimasen ka. Programul de mâine. Ashita no yotei. Hobby-ul domnului Tanaka. Tanaka-san no shumi. Ce faci în timpul liber? Hima na toki nani o shimasu ka. Verb II Descrierea unor activităţi. Exprimarea abilităţilor. Descrierea lucrurilor care ne plac si pe care le putem face sau nu. Descrierea activităţilor pe care le putem desfăşura în timpul liber. Descrierea locurilor în care au loc evenimente culturale

9 VII. ŢARA MEA, ORAŞUL MEU WATASHI NO KUNI, WATASHI NO MACHI Socio-comunicare culturală VIII. EXCURSII RYOKŌ Lecţia 13 Ţara mea. Watashi no kuni. Lecţia 14 Oraşul meu. Watashi no machi. Fujisan Lecţia 15 În Japonia sunt multe oraşe vechi istorice. Nihon ni wa rekishi no furui machi Locuri faimoase. Populaţie. Produse specifice. Punctele cardinale. 国 北 南 東 西 京 本 前 後 Transport. Hartă. Locaţii. 口 町 駅 有 電 歩 曲 Oraşe istorice. Perioade istorice. Temple şi alte obiective turistice. Watashi no kuni wa o-tera ga yūmei desu. Nihon no meibutsu wa sushi desu. Nihon no shuto wa Tōkyō desu. Tōkyō wa higashi ni arimasu. Tōkyō no jinkō wa issen man ijō de aru. Urawa made dō yatte ikimasu ka. Kūkō made densha de ikimasu. Kyōto wa shinkansen ga ii desu. Nikkō-tte doko ni aru no? Chizu de sagashimashō! Tōkyō ni tsuite yonde kudasai. Tōkyō wa Edo jidai kara yūmei na machi desu. Kamakura wa rekishi no furui machi desu. Japonia Nihon Tokyo Tōkyō Acest oraş, fiind vechi, este foarte interesant, nu-i aşa? Kono machi wa furukute totemo omoshiroi desu ne. Ţara mea. Watashi no kuni. Oraşul meu natal. Watashi no furusato. Excursia de săptămâna trecută a fost distractivă. Senshū no ryokō wa tanoshikatta desu. Descrierea ţării. Descrierea oraşului natal. Mijloace de transport. Orientarea pe hartă. Descrierea oraşelor vechi. Scurtă povestire despre vacanţă. Date istorice introductive

10 Socio-comunicare culturală IX. CUMPĂRĂ- TURI KAIMONO ga takusan arimasu. 代 寺 古 新 面白 楽 建 神 社 Nara wa 710 nen kara 784 nen made Nihon no shuto deshita. Kono o-tera wa 500 nen gurai mae no tatemono desu. Lecţia 16 Vreau să vizitez oraşele vechi. Furui machi o kenbutsu shitai desu. 休 春 夏 秋 冬 会 森 村 Nikkō no Tōshōgū wa 17 seiki no gōka na tatemono desu. Kamakura ni itta koto ga arimasu ka. Daibutsu wa nihonjin to gaikokujin ni ninki ga arimasu. Nikkō o kenbutsu shitai desu. Hakone de onsen ni hairitai desu. Chichi wa Okinawa no umi o oyogitagatte imasu! Fuji-san ni haikingu ni iku yotei desu. Kyōto, Nara, Kamakura, Nikkō, Hakone. Lecţia 17 Îmbrăcăminte şi accesorii. Fuku to akusesarī Îmbrăcăminte şi încălţăminte. Verbe specifice. 着 脱 服 靴 高 安 円 色 黒 Shiroi uwagi o kite imasu./ Chairo no kutsu o haite imasu./ Akai nekutai o shimete imasu. Kite mitemo ii desu ka. Ai fost vreodată la Hakone? Hakone ni itta koto ga arimasu ka. Kimono Kimono Săptamâna viitoare este programat să merg în excursie. Raishū ryokō ni iku yotei desu. Hainele domnişoarei Midori. Midori-san no yōfuku. Programarea unei excursii şi a activităţilor posibile desfăşurate într-o vacanţă. Descrierea vestimentaţiei şi a accesoriilor

11 KANJI Socio-comunicare culturală X. MESERIA MEA WATASHI NO SHIGOTO Socio-comunicare culturală Lecţia 18 Merg la magazin pentru cumpărături. Depāto e kaimono ni iku. 赤 青 茶 Ane ni ringu o agemashita. Ane wa watashi ni ringu o moraimashita. Haha ga watashi ni ningyō o kuremashita. Nume de magazine. Preţuri. 買 牛 乳 卵 肉 豚 鳥 魚 野 菜 果 薬 Sushiya de sushi o kaimasu. Kusuriya de kusuri o kaimasu. Ikura desu ka. Motto yasui no, arimasu ka. Kamera ga hoshii desu. Suvenire Lecţia 19 Serviciul meu este plăcut. Watashi no shigoto wa tanoshii desu. Meserii, profesii şi activităţi specifice acestora. 私 彼 仕 事 先 生 学 医 者 働 直 作 課 長 短 部 Ōkii kaisha de hataraite imasu./ Ryokōgaisha ni tsutomete imasu. Watashi wa mō taishoku shimashita. Watashi wa borantia o shite imasu. Yaru koto ga takusan arimasu. Lecţia 20 Călătoria de afaceri Shucchō Meserii neobişnuite 歌 弾 入 出 張 先 去 送 旅 帰 住 死 待 持 売 Robotto ga urete imasu. Hanbai ga fuete imasu. Seishain no kazu ga hette imasu. Ziua de cumpărături. Kaimono no hi. Serviciul meu. Watashi no shigoto. Informare asupra călătoriei de afaceri. Shucchō no hōkoku. Ce ai cumpărat azi de la magazin? Kyō wa depāto de nani o kaimashita ka. Profesiunea mea. Watashi no shokugyō. Să scriem un ! Mēru o kakimashō. Cumpărături: locuri, produse, preţuri. Activităţi desfăsurate într-un anumit domeniu. A informa/ a raporta ceva Scrierea unui

12

13 I.LIMBA JAPONEZA. HIRAGANA ŞI KATAKANA NIHONGO. HIRAGANA TO KATAKANA Limba japoneză prezintă anumite asemănări sintactice cu limbile altaice, răspândite în special în Asia Centrală şi de Est (limbile mongolice, turcice şi tunguze). Aceste asemănări au la bază, pe lângă armonia vocalică şi lipsa genului gramatical, şi tipologia aglutinativă (formează cuvinte şi expresii prin alăturarea de morfeme şi se distinge printr-un sistem complex de forme de exprimare onorifică, reflectând structura ierarhică, a societăţii japoneze). În acelaşi timp, putem spune că limba japoneză a suferit şi influenţe de vocabular şi morfologie provenite din limbile malaiopolineziene, care reprezintă un subgrup al familiei mai largi de limbi austroneziene, fiind răspîndite pe o arie largă din Asia de Sud-Est şi Pacific, cărora li se pot adăuga şi unele regiuni din Asia continentală (în partea vestică avem limbi precum indoneziană, javaneză, malaieză etc., iar în cea central estică, tahitiană, hawaiană etc.). Aceste limbi au în comun, de exemplu, procesul de reduplicare (adică formarea pluralului prin repetarea cuvîntului sau a unei părţi din acesta), lipsa grupurilor consonantice, numărul mic de vocale (în general, 5) şi entropia (care se manifestă prin caracterul repetitiv al sunetelor). Deşi sunt persoane care consideră în mod eronat că limbile japoneză şi chineză sunt înrudite, apropierea dintre acestea constă în faptul că în ultimele 15 secole, ca urmare a contactului şi legăturilor culturale intensive cu China, împreună cu scrierea ideografică, un număr impresionant de cuvinte a pătruns în limba japoneză. Alte limbi care stau la originea a numeroase cuvinte japoneze sunt limbile coreeană şi ainu. De asemenea, din călătoriile portughezilor din secolul al XVI-lea au rezultat şi numeroase împrumuturi din limba portugheză, iar în urma redeschiderii Japoniei care a vut loc în secolul al XIX-lea o altă serie de cuvinte a rezultat şi din limba olandeză. În Era Meiji ( ) contactele cu civilizaţia europeană au început să devină tot mai dese şi de aceea putem întâlni şi multe cuvinte din limbile germană, franceză şi engleză, cuvinte care formează şi ele un adevărat izvor de gairaigo (cuvinte de origine străină) şi tot în acea perioadă japonezii au produs o serie de neologisme scrise de altfel în kanji care echivalau cuvinte străine şi care au fost preluate şi în limbile chineză şi/sau coreeană. O serie de cuvinte din limba japoneză a intrat în mod natural şi în limba română, acestea fiind cuvinte care exprimă noţiuni de cultură, civilizaţie şi tradiţii japoneze (haiku, karate, sushi, karaoke, kimono). În afară de caracterele de provenienţă chineză (kanji, în limba japoneză) japoneza foloseşte în prezent şi hiragana (utilizată în special pentru scrierea terminaţiilor gramaticale, prepoziţiilor şi conjuncţiilor, precum şi altor cuvinte care prezintă ideograme puţin folosite şi/sau complicate), katakana (utilizată pentru scrierea numelor străine provenite din limbi care nu au kanji, cuvintelor de origine străină, sau stilistic pentru accentuarea unor cuvinte) şi ocazional, rōmaji (caracterele latine). LECŢIA 1 HIRAGANA HIRAGANA Hiragana este unul dintre cele trei sisteme de scriere folosite în limbă japoneză şi este compus din 46 de caractere principale. Celor 46 de caractere de bază li se mai adauga încă 25, formate prin simplă adăugare a unor semne speciale, dakuten (sau ten ten) şi handakuten (sau maru). 13

14 1.SCRIERE ŞI PRONUNŢIE Silabarul hiraganaa cuprinde: 5 vocale, a, i, u, e şi o, combinaţiile consoanelor k, s, t, n, h, m şi r cu cele 5 vocale, precum şi consoana nazală n ; combinaţiile semivocalelor y şi w nu se realizează cu toate vocalele ci numai cu a, u şi o, în timp ce pentru w exista combinaţiile cu a şi cu o, cea din urmă pronunţându-se însă la fel ca şi vocala o. Pronunţia celorlalte silabe este naturală şi se pronunţă aproape la fel cum indică transcrierea lor cu caractere latine, cu câteva excepţii: 1. Combinaţia lui s + i nu va fi [şi] (ca în silabar ), ci [shi] (ca în conjuncţia şi ) din limba romană); 2. Combinaţia lui t + i, nu va rezulta în [ti], (ca în tipar ), ci în [chi] (ca în cinema ); 3. Combinaţii lui t + u, nu va fi [tu] ca pronumele personal tu, ci [tsu] (ca în ţânţar ); 4. În combinaţia lui h+u, h se apropie mai mult de f ca în [fu]; 5. Pronunţia consoanei r tinde, în vorbirea unui japonez, să se confunde cu l, faţă de care în pronunţia japoneză el nu se deosebeşte.; 6. Deşi n apare şi în combinaţie cu toate vocalele, reprezintă singura consoana care se foloseşte şi independent, fără vocală; în funcţie de contexul fonetic în care se găseşte, se poate pronunţa fie ca un m (înaintea consoanelor b, m, p), n (înaintea consoanelor d, r, t, z), ng (înaintea consoanelor k, w, y şi a vocalelor), fie ca un n nazalizat ca în franceză; nu există cuvinte care să înceapă cu n. 7. Dakuten (sau ten ten) este un semn special utilizat pentru sonorizarea unor caractere din tabelul principal. 8. Din consoanele surde k, s, t şi h, prin adăugarea dakuten-ului, se obţin consoanele sonore g, z, d şi, respectiv b. 9. Pronunţia caracterului gi ぎnu este ca în gimnastică, ci [ghi] ca în ghinion. 14

15 10. Sonorizările caracterelor shi し / chi ち nu sunt [zi] / [di] în modul în care se formează sonorizarile celorlaltor caractere, ci au o pronunţie identică, redată în sistem Hepburn prin [ji], echivalent din limba română a lui [gi], ca în gimnastică. [ji] provenit din [shi] este mai utilizat decât cel provenit din [chi] pe care nu prea îl întâlnim. 11. Caracterelor de pe linia lui [h] li se poate adauga şi un alt semn, pe lângă dakuten, si anume handakuten (sau maru) obtinându-se astfel silabele cu [p] pa, pe, pi, po, pu. 12. Grupurile [yi] şi [ye] nu există. 13. [Ya], [yu], [yo] în combinaţie cu ki, gi, shi, ji, chi, hi, bi, pi, mi, ni, ri se trec mic, în partea dreaptă, jos, când formează împreună o silabă. 14. Grupurile [wi], [wu], [we] nu sunt reprezentate. 15. [Ha] se citeşte [ha] în cuvinte de sine stătătoare, dar se citeşte [wa] ca particulă care marchează tematizarea. 16. [He] se citeşte [he] în cuvinte de sine stătătoare, dar se citeşte [e] ca particulă care marchează direcţia. 17. [Wo] se citeşte [o] ca particulă care marchează complementul direct. 2.LUNGIREA VOCALEI ŞI DUBLAREA CONSOANEI Lungirea vocalei şi dublarea consoanei sunt două procedee prin intermediul cărora structura şi valoarea unei silabe pot fi modificate. Lungirea vocalei: - Repetarea aceleiaşi vocale. Okāsan (mamă) おかあさん Onēsan (soră mai mare) おねえさん!!! Trebuie acordată atenţie mărită, să nu lungim vocala acolo unde nu este cazul, deoarece poate fi modificat sensul cuvântului: Obasan (mătuşă) - おばさん ; Obāsan (bunică) - おばあさん Ojisan (unchi) おじさん ; Ojīsan (bunic) おじいさん - Vocala [o] va fi redata prin [u] Byōin (spital) びょういん Sōji (curăţenie) そうじ!!! Există câteva exceptii prin care lungirea vocalei [o] va fi redată prin [o] ci nu prin [u]. Ōi (mulţi, multe) おおい Ōkii (mare) おおきい Tō (zece) とお Tōri (stradă) とおり Tōi (departe) とおい Dublarea consoanei: - Consoana se dubleză în scris prin adăugarea unui [tsu] mic (sokuon) înaintea consoanei dublate. Kitte (timbru) きって Motto (mai mult) もっと!!! Trebuie acordată atenţie mărită, să nu dublăm consoana acolo unde nu este cazul, deoarece poate fi modificat sensul cuvântului: Oto (sunet) - おと ; Otto (soţ) - おっと 15

16 !!! Pentru o înţelegere adecvată suntem obligaţi să pronunţăm atât vocalele lungi cât şi consoanele duble. MONOGRAFE-GOJŪON DIAGRAFE-YŌON あ a い i う u え e お o (ya) (yu) (yo) か ka き ki く ku け ke こ ko きゃ kya きゅ kyu きょ kyo さ sa し shi す su せ se そ so しゃ sha しゅ shu しょ sho た ta ち chi つ tsu て te と to ちゃ cha ちゅ chu ちょ cho な na に ni ぬ nu ね ne の no にゃ nya にゅ nyu にょ nyo は ha ひ hi ふ fu へ he ほ ho ひゃ hya ひゅ hyu ひょ hyo ま ma み mi む mu め me も mo みゃ mya みゅ myu みょ myo や ya ゆ yu よ yo ら ra り ri る ru れ re ろ ro りゃ rya りゅ ryu りょ ryo わ wa ゐ wi ゑ we を o/wo ん n が ga ぎ gi ぐ gu げ ge ご go ぎゃ gya ぎゅ gyu ぎょ gyo ざ za じ ji ず zu ぜ ze ぞ zo じゃ ja じゅ ju じょ jo だ da ぢ (ji) づ (zu) で de ど do ぢゃ (ja) ぢゅ (ju) ぢょ (jo) ば ba び bi ぶ bu べ be ぼ bo びゃ bya びゅ byu びょ byo ぱ pa ぴ pi ぷ pu ぺ pe ぽ po ぴゃ pya ぴゅ pyu ぴょ pyo VOCABULAR: Ohayō gozaimasu おはようございます Bună dimineaţa. Konnichi wa こんにちは Bună ziua. Konban wa こんばんは Bună seara. Sayōnara さようなら La revedere. O-yasuminasai おやすみなさい Noapte bună. Arigatō gozaimasu ありがとうございます Mulţumesc. Dō itashimashite どういたしまして Cu plăcere. Sumimasen すみません Mă scuzaţi. 16

17 EXERCIŢII ŞI PRACTICĂ: 1. Citiţi următoarele cuvinte şi scrieţi-le în rōmaji: のるかえるみるするくるきくならうまなぶねるおきる しょうがっこうこうこうだいがくこうつうとおりべんきょうおっとしんぱいびっくりおばあさん 2. Scrieţi în hiragana următoarele cuvinte: Kono Aisatsu Kodomo Otoko Onna Enpitsu Kami Tsukue Mannenhitsu Tomodachi Seito Eki Todana Ofuro Uchi Denwa Namae Muzukashii Mizu zannen kō Kissaten Byōin Biyōin Kyōshitsu Okāsan Otōsan Ōkii Chiisai Motto Gyūnyū Yūbinkyoku Kōjō Gekijō Kitte Ojīsan Tōi Gakkō Yōchien Kōen 3. Scrieţi în hiragana şi traduceţi: Ohayō gozaimasu Konnichi wa Konban wa Sayōnara O-yasuminasai 17

18 Arigatō gozaimasu Dō itashimashite Sumimasen 4. Scrieţi expresiile care se potrivesc imaginilor de mai jos: LECTIA 2 KATAKANA KATAKANA Katakana este unul dintre cele trei sisteme de scriere folosite in limba japoneză şi estee compus din 48 de caractere principale. Celor 46 de caractere de bază li se mai adaugă şi celee formate prin adaugarea semnelor special menţionate mai sus, dakuten (sau ten ten) şi handakutenn 18

19 (sau maru). Originea caracterelor din katakana datează din perioadaa Heian ( ), pornindu-se de la manyogana, caracterele chinezeşti împrumutate pe baza pronunţiei. Silabarul katakana se foloseşte pentru scrierea cuvintelor de origine străină - gairaigo, pentru a reprezenta onomatopeelee sau stilistic, în loc de kanji sau hiragana, pentru accentuaree sau pentru atragerea atenţiei cititorului. Deseori putem întâlni scrişii în katakana termeni tehnici sau ştiinţifici, nume de plante, animale sau zăcăminte natural. De asemenea, multe companii japoneze obişnuiesc să scrie numele companiilor tott în katakana. 1.SCRIERE ŞI PRONUNŢIE Regulilee întâlnite la hiraganaa se regăsesc în general şi la katakana. Cu toate că utilizăm katakana pentru transcrierea cuvintelor împrumutate din alte limbi, acestea nu păstreazăă prea mult din limba din care provin deoarece sunt adaptate sistemului fonetic japonez De multe ori, vocala [u] se desonorizează şi astfel, îşi pierde din valoare în momentul rostirii cuvântului. Unele cuvinte se prescurtează. Numele proprii compuse sau substativelee compuse vor avea între ele un punct situat la mijloc, numit nakaguro, care se redă în vorbire printr-o mică pauză. Există cuvinte care se pot scrie o parte în hiraganaa şi alta în katakana. Există cuvinte pe care le putem întâlni scrise atât în hiraganaa cât şi în katakana. 2.LUNGIREA VOCALEI ŞI DUBLAREA CONSOANEI Lungirea vocalei şi dublarea consoanei sunt două procedee prin intermediul cărora structura şi valoarea unei silabe pot fi modificate. 19

20 Lungirea vocalei: - În katakana, pentru lungirea vocalei utilizăm semnul unei liniuţe, numită chōonpu. Takushī (taxi) タクシー Jūsu (juice, suc) ジュース Dublarea consoanei: - Consoana se dubleză în scris prin adăugarea unui [tsu] mic (sokuon) înaintea consoanei dublate. Bed (pat) ベッド Internet (Internet) インターネット MONOGRAFE-GOJŪON DIAGRAFE-YŌON ア a イ i ウ u エ e オ o ャ ya ュ yu ョ yo カ ka キ ki ク ku ケ ke コ ko キャ kya キュ kyu キョ kyo サ sa シ shi ス su セ se ソ so シャ sha シュ shu ショ sho タ ta チ chi ツ tsu テ te ト to チャ cha チュ chu チョ cho ナ na ニ ni ヌ nu ネ ne ノ no ニャ nya ニュ nyu ニョ nyo ハ ha ヒ hi フ fu ヘ he ホ ho ヒャ hya ヒュ hyu ヒョ hyo マ ma ミ mi ム mu メ me モ mo ミャ mya ミュ myu ミョ myo ヤ ya ユ yu ヨ yo ラ ra リ ri ル ru レ re ロ ro リャ rya リュ ryu リョ ryo ワ wa ( ヰ ) wi ( ヱ ) we ヲ wo ン n ガ ga ギ gi グ gu ゲ ge ゴ go ギャ gya ギュ gyu ギョ gyo ザ za ジ ji ズ zu ゼ ze ゾ zo ジャ ja ジュ ju ジョ jo ダ da ヂ (ji) ヅ (zu) デ de ド do ヂャ (ja) ヂュ (ju) ヂョ (jo) バ ba ビ bi ブ bu ベ be ボ bo ビャ bya ビュ byu ビョ byo パ pa ピ pi プ pu ペ pe ポ po ピャ pya ピュ pyu ピョ pyo イェ ye ウィ wi ウェ we ウォ wo ( ヷ ) va ( ヸ ) vi ヴ vu ( ヹ ) ve ( ヺ ) vo ヴァ va ヴィ vi ヴェ ve ヴォ vo ヴャ vya ヴュ vyu ヴョ vyo 20

21 シェ she ジェ je チェ che ティ ti トゥ tu テュ tyu ディ di ドゥ du デュ dyu ツァ tsa ツィ tsi ツェ tse ツォ tso ファ fa フィ fi フェ fe フォ fo フュ fyu VOCABULAR: San さん domnişoară, doamnă, domn Iru/imasu いる / います a fi, a se afla, a exista (pentru fiinţe) (ng. inai/imasen) Aru/arimasu ある / あります a fi, a se afla, a exista (pentru obiecte) (ng. nai/ arimasen) Desu です a fi (copula) (ng. dewa nai/ja nai/ dewa arimasen/ ja arimasen) Kiku きくa auzi, a asculta, a întreba Iū いうa spune Kurikaesu くりかえす a repeta Kudasai ください te/ vă rog Nihon にほん Japonia Go ご limbă Nihongo にほんご limba japoneză Nan なん ce Imi いみ sens, înţeles Ka (aici) か semnul întrebării (?) Kiite kudasai きいてください Te rog să asculţi/ Te rog să întrebi. Itte kudasai いってください Te rog să spui. Kurikaeshite kudasai くりかえしてください Te rog să repeţi. Nihongo de nan to iimasu ka にほんごでなんといいますか Cum se spune în japoneză? ~ ってどういういみですか Ce înţeles are ~? Sensei せんせい profesor Gakusei がくせい student Seito せいと elev Hai はい da Iie いいえ nu EXERCIŢII ŞI PRACTICĂ: 1. Citiţi următoarele cuvinte şi scrieţi-le în rōmaji:: ブダル double (engleză) - dublu デコレーションケーキ decoration cake (engleză) prăjiturică decorativă ファンファーレ fanfare (germană) - fanfară ファンタジック fantastic (engleză) - fantastic 21

22 デパート depart(ment store) (engleză) - magazin ドライバー driver (engleză) - şofer ドラマ drama (engleză) dramă, serial エアコン air con(ditioning) (engleză) aer condiţionat エレベーター elevator (engleză) lift, ascensor エスカレーター escalator (engleză) scară rulantă エステ esthé(tique) (franceză) salon de frumuseţe ファイト fight (engleză) - luptă フライドポテト fried potato (engleză) cartofi prăjiţi フロント front (desk) (engleză) - recepţie ハッピーエンド happy end (engleză) final fericit イメージ image (engleză) imagine ジュース juice (engleză) suc ジュースコーヒー koffie(daneză) - cafea キャベツ cabbage (engleză) - varză マロン marron (franceză) 2. Scrieţi în katakana următoarele cuvinte: Resutoran restaurant (franceză) Pen pen (engleză) - pix Sofuto soft(ware) (engleză) Mēru mail (engleză) Baggu bag (engleză) - geantă Aidoru idol (engleză) - idol Aisu ice (engleză) - îngheţată Aisukurīmu - icecream (engleză) - îngheţată Ankēto enquête (franceză) chestionar, sondaj Arukōru álcool (portugheză) Pan pão (portugheză) - pâine Baiku bike (engleză) - motocicletă Zubon - jupon (franceză) - pantalon Anime Apāto - appartment (engleză) - apartament Anison - anime song (engleză) cântec din anime 3. Scrieţi în hiragana şi traduceţi: Biru building (engleză) - clădire Bīru bier (daneză) - bere Botan botão (portugheză) - buton Konpyūtā/ konpyūta computer (engleză) Kiite kudasai.. Itte kudasai.. Kurikaeshite kudasai.. 22

23 Nihongo de nan to iimasu ka.. Ohayō gozaimasu.. Konnichiwa.. Konbanwa.. Sayōnara.. Oyasuminasai.. Arigatō gozaimasu.. Dō itashimashite.. Sumimasen.. 4. Formaţi dialoguri conform modelului, înlocuind cuvintele subliniate cu cele de mai jos. Scrieţi în hiragana şi/sau katakana şi traduceţi: Model: Pen pix, stilou; 1.Bōrupen pix; 2.Mannenhitsu stilou; 3.Enpitsu creion 4.Hon - carte 5. Nōto caiet 6. Konpyūtā - computer A: Tori-san, imasu ka. B: Hai, imasu. A: Tori-san, Nihongo de nan to iimasu ka. Itte kudasai. Tori-san: Kiite kudasai. Pen to iimasu. A: Arigatō gozaimasu. Tori-san: Dōitashimashite. Kurikaeshite kudasai. A: Pen to iimasu. 1. A:... B: Tori-san:... Tori-san: A: A:... B: Tori-san:... Tori-san: A: A:... B: Tori-san:... Tori-san: A: A:... B: Tori-san:... Tori-san: A:... 23

24 5. A:... B: Tori-san:... Tori-san: A: A:... B: Tori-san:... Tori-san: A: Formaţi dialoguri conform modelului, utilizând cuvintele de mai jos. Scrieţi în hiragana şi/sau katakana şi traduceţi: Model: Konpyūtā computer; 1.Tsukue bancă, pupitru, birou; 2.Isu scaun; 3.Tēburu masă 4.Keshigomu - radieră 5. Kokuban tablă de scris 6. Insatsuki - imprimantă A: Yamada-san, imasu ka. B: Iie, imasen. A: Tanaka-san, imasu ka. B: Hai, imasu. A: Tanaka-san, konpyūtātte dō iū imi desu ka. Itte kudasai. Tanaka-san : Computer desu. A: Arigatō gozaimasu. Tanaka-san : Dōitashimashite. 1. A:... B:.... B:.... A: Tanaka-san:. A:... Tanaka-san:. 2. A:... B:.... B:.... A: Tanaka-san:. A:... Tanaka-san:. 3. A:... B:.... B:.... A: A:... B:.... B:.... A:

25 Tanaka-san:. A:... Tanaka-san:. 5. A:... B:.... B:.... A: Tanaka-san:. A:... Tanaka-san:. Tanaka-san:. A:... Tanaka-san:. 6. A:... B:.... A:.. B:.... A: Tanaka-san:. A:... Tanaka-san:. SOCIO-COMUNICARE CULTURALĂ: Japonia Ştiaţi că.? Denumirea oficială este Nipponkoku, ceea ce înseamnă Ţara de la originea soarelui? Conform legendelor şi documentelor japoneze, Ţara Soarelui Răsare are o istorie de aproximativ două milenii şi jumătate? Steagul naţional al Japoniei se numeşte hi no maru, şi înseamnă discul soarelui? Stema Japoniei, crizantema galbena cu contur negru are 16 petale frontale si alte 16 asezatee in spatele acestora şi reprezintă simbolul familie regale? Membrii familiei regale, cu excepţia Împaratului, poartă flori cu un singur rand de 14 petale, membrii Dietei poarta 16 petale iar crizantemele care apar pe însemnele purtate de oamenii de rand au 17 petale? Japonia este localizată în Asia de Est, în nordul Oceanului Pacific? 25

26 7. Japonia este o ţară insulară, fiind formată din 4 insule importante, ce reprezintă un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei (Hokkaidō km², Honshū km², Shikoku km² şi Kyūshū km² ), şi alte câteva mii de insule mai mici? 8. Japonia este împărţită administrativ în 47 de prefecturi? 9. În Japonia se află cea mai mare zonă urbană din lume? 10. În Japonia sunt 50 de vulcani activi şi circa 200 inactivi? 11. În Japonia sunt cam 1500 de cutremure pe an? 12. În cea mai mare parte arhipelagul are un relief muntos şi colinar în proporţie de peste 80%? 13. În Japonia sunt 25 de vârfuri care depăşesc 3000 m, iar altitudinea maximă este atinsă de Muntele Fuji (Fuji Yama/Fuji-san) cu o înălţime de 3776 m? 14. Japonia are o populaţie de aproximativ 127 milioane de locuitori, iar în oraşul Tōkyō, capitala Japoniei, trăiesc în jur de 12 milioane de locuitori, aproximativ 10% din populatia ţării? 15. Principalele grupuri etnice sunt japonezi în proporţie de 99%, iar procentul de 1% este reprezentat de coreeni, chinezi, brazilieni, filipinezi etc.? 16. Rata fertilităţii în Japonia este de 1,4 copii născuţi/femeie, rata natalităţii este de 9,37% iar rata mortalităţii este 9,17%? 17. În prezent în Japonia există în jur de 1,7 milioane de imigranţi? 18. Sistemul educaţiei obligatorii a fost introdus în Japonia în anul 1872, ca rezultat al restaurării Meiji? 19. Începând cu anul 1947, educaţia obligatorie constă în şcoala primară şi gimnaziul (se defăşoară pe o durată de 9 ani, adică de la vârsta de 6 ani pâna la 15 ani)? 20. Japonia este, în general, considerată o monarhie constituţională care se bazează în mare parte pe sistemul britanic şi cu importante influenţe ale unor ţări precum Germania şi Franţa? 21. Constituţia Japoniei specifică faptul că "cel mai înalt organism de putere în stat" este parlamentul bicameral, adică Dieta Japoniei, format din Camera Consilierilor (camera superioară) şi Camera Reprezentantilor (camera inferioară)? 22. Constituţia Japoniei defineşte împăratul ca "simbol al statului şi al unităţii poporului"? 23. Principalele religii din Japonia sunt budismul şi şintoismul? 24. Foarte mulţi japonezi nu sunt adepţii unei singure religii, ci încorporează în viaţa lor de zi cu zi caracteristici din ambele religii, într-un proces numit sincretism? 25. Statisticile spun că adepţii Şintoismului sunt în număr de ~ 107 milioane (85%), cei ai Budismului ~ 93 milioane (75%), iar cei ai Creştinismului ~ 1.7 milioane (~ 1½%)? 26. Învăţăturile budiste şi şintoiste sunt adânc înrădăcinate în viaţa de zi cu zi a japonezilor? 27. Cultura japoneză a evoluat foarte mult de-a lungul secolelor de la forma ei originară, cultura Jomon la un hibrid contemporan, care combină influenţe din ţări din Asia, Europa şi America? 28. Între pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 16 obiective culturale şi naturale din Japonia? 29. Japonia este stat membru ONU şi şi-a câştigat şi statutul de membru permanent al "G8 Nations" (Grupul celor Opt Naţiuni)? 30. Japonia menţine una dintre cele mai mari flote de pescuit oceanic, realizând 15% din pescuitul de pe glob? 31. Agricultura asigură ¾ din necesităţile populaţiei în produse alimentare? 32. Japonia trebuie să-şi importe 60% din alimente, sub aspect caloric? 33. Japonia are o industrie complexă şi cu un înalt nivel tehnologic, deţinând 60% din roboţii industriali din lume? 34. Yen-ul a fost introdus de către guvernul Meiji in anul 1870, iar valoarea legală pentru 1 yen, determinată în aceea perioadă drept 24, 26 grame de argint sau 1,5 grame de aur pur, astăzi valorează circa 1181 yen pentru argint şi 3572 yen pentru aur? 26

27 35. În Japonia sunt 15 sărbători naţionale pe an ( Anul Nou 元日 (Ganjitsu) 1 ianuarie; Ziua Majoratului 日の成人 (Seijin no hi) - a doua zi de luni din ianuarie; Ziua Fondării Naţiunii 日の建国記念 (Kenkoku kinen no hi) 11 februarie; Echinoxul De Primăvară 日の春分 (Shunbun no hi) - ~ 20 martie; Ziua Shōwa 日の昭和 (Shōwa no hi) 29 aprilie; Ziua Constituţiei 憲法記念日 (Kenpō kinenbi) 3 mai; Ziua Verdeţii日みどりの(Midori no hi) 4 mai; Ziua Copiilor日こどもの(Kodomo no hi) 5 mai; Ziua Mării 日の海 (Umi no hi) a treia zi de luni din iulie; Ziua Respectului Faţă De Cei În Vârstă 日の敬老 (Keirō no hi) a treia zi de luni din septembrie; Echinoxul De Toamnă 日の秋分 (Shūbun no hi) - ~ 23 septembrie; Ziua Educaţiei Fizice 日の体育 (Taiiku no hi) a doua zi de luni din octombrie; Ziua Culturii 日の文化 (Bunka no hi) 3 noiembrie; Ziua Recunoştinţei Muncii 日の勤労感謝 (Kinrō kansha no hi) 23 noiembrie; Ziua de Naştere a Împăratului 天皇誕生日 (Tennō tanjōbi) 23 decembrie)? CE LIPSEŞTE? おはよ ござい す す ません こん ちは いる / い す こんばん ある / あ ます さよ なら くり えす おや みな い く さい あり と ございます に ん ど いたし して にほ ご す ません き てください いる / い す い てください ある / あ ます くりかえ てください くり えす にほんご なん いいます く さい ~ っ ど い い ですか に ん せん い にほ ご が せい ど いたし して せ と か く デパ ト エス レータ コ ヒ... デコレ ショ ケーキ エレ ー ー 27

28 II. EU ŞI FAMILIA VOCABULAR ŞI EXPRESII: WATASHI TO KAZOKU わたしとかぞく LECTIA 3 ÎNCÂNTAT DE CUNOŞTINŢĂ! HAJIMEMASHITE はじめまして Hajimemashite はじめまして Încântat de cunoştinţă Yoroshiku onegai shimasu よろしくおねがいします Mă aştept la o bună colaborare din partea dvs.; Să aveţi grijă de mine O-namae おなまえ (O- particulă onorifică care se pune în faţa cuvintelor de origine japoneză) nume Go-kazoku ごかぞく (Go - particulă onorifică care se pune în faţa cuvintelor de origine chieză) familie Watashi わたし eu Anata あなた tu Kare かれ el Kanojo かのじょ ea Watashitachi わたしたち noi Anatagata/ anatatachi あなたがた / あなたたち voi Karera かれら ei Kanojotachi かのじょたち ele Dochira どちら de unde Kara から de la Kimashita (kuru/ kimasu) きました ( くる / きます )am venit (a veni) Hito ひと om, persoană Jin じん om, persoană (naţionalitate) Dekiru/ dekimasu (ng. dekinai/ dekimasen) できる / できます ( できない / できません )a putea Mo も şi, de asemenea Sukoshi すこし puţin Sugoi すごい super, extraordinar Go ご limbă Kuni くに ţară KATAKANA/HIRAGANA NUME DE ŢARĂ KATAKANA/HIRAGANA NUME DE ŢARĂ アイルランド Irlanda バチカン Vatican イギリス Marea Britanie; Anglia ハンガリー Ungaria イタリア Italia フィンランド Finlanda 28

29 ウクライナ Ucraina フランス Franţa エストニア Estonia ブルガリア Bulgaria オーストリア Austria ベルギー Belgia オランダ Olanda ポーランド Polonia ギリシャ Grecia ポルトガル Portugalia クロアチア Croaţia セルビアモンテネグロ Serbia şi Muntenegru スイス Elveţia ルーマニア Romania スウェーデン Suedia ルクセンブルグ Luxemburg スペイン Spania ロシア Rusia スロバキア Slovacia アルバニア Albania スロベニア Slovenia ボスニアヘルツェゴビナ Bosnia şi Herzegovina チェコ Cehia マケドニア Macedonia デンマーク Danemarca モナコ Monaco ドイツ Germania モルドバ Moldova ノルウェー Norvegia リトアニア Lituania アメリカ America にほん Japonia オーストラリア Australia ちゅうごく China タイ Tailanda かんこく Coreea de Sud インドネシア Indonezia きたちょうせん Coreea de Nord インド India ヨーロッパ Europa モンゴル Mongolia アジア Asia EXPLICAŢII GRAMATICALE: 1. NUME ŢARĂ + GO (LIMBĂ) = LIMBA NUME ŢARĂ + JIN (OM, PERSOANĂ) = CETĂŢEAN 29

30 România ルーマニア Român ルーマニアじん Lb.română ルーマニアご Japonia にほん Japonez にほんじん Lb.japoneză にほんご Coreea de かんこく coreean かんこくじん Lb.coreeană かんこくご Sud China ちゅうごく Chinez ちゅうごくじん Lb.chineză ちゅうごくご Italia イタリア Italian イタリアじん Lb.italiană イタリアご Spania スペイン Spaniol スペインじん Lb.spaniolă スペインご Bulgaria ブルガリア Bulgar ブルガリアじん Lb.bulgară ブルガリアご Grecia ギリシャ Grec ギリシャじん Lb.greacă ギリシャご Anglia イギリス Englez イギリスじん Lb.engleză えいご Franţa フランス Francez フランスじん Lb.franceză フランスご 2. PREZENTARE PERSONALĂ Jiko shōkai Enrika: Watashi wa Enrika desu. Hajimemashite. O-namae wa nan desu ka. Ana: Watashi wa Ana desu. Hajimemashite. Dochira kara? Enrika: Watashi wa Itaria kara kimashita. Watashi wa itariajin desu. Watashi wa gakusei desu. Dochira kara? Ana: Watashi wa Rūmania kara kimashita. Watashi wa rūmaniajin desu. Watashi mo gakusei desu. Enrika: Yoroshiku onegai shimasu. Ana: Yoroshiku onegai shimasu. 3. POT SĂ. Subst. + ga dekimasu. Ana: Enrika-san, eigo ga dekimasu ka. Enrika: Iie, dekimasen. Watashi wa itariago ga dekimasu. Eigo ga dekimasu ka. Ana: Iie, dekimasen. Rūmaniago ga dekimasu. Nihongo mo sukoshi dekimasu. Enrika: Piano ga dekimasu ka. Ana: Hai, dekimasu. Enrika: Sugoi desu ne. 4. PRONUMELE PERSONAL: Watashi わたし eu Anata あなた tu Kare/ ano hito かれ / あのひと el Kanojo/ ano hito かのじょ / あのひと ea Watashitachi わたしたち noi Anatagata/ anatatachi あなたがた / あなたたち voi Karera かれら ei Kanojotachi かのじょたち ele 30